vineri, 26 februarie 2016
duminică, 21 februarie 2016
marți, 16 februarie 2016
luni, 15 februarie 2016
CUM SE INTRETINE PLANTATIA DE PAULOWNIA?
Pentru ca pomii sa creasca frumos iar plantatia sa fie bogata,trebuie sa respectam anumite reguli.
In primul rand,terenul trebuie sa fie in permanenta curat,fara vegetatie sau alte plante,curatarea acestuia fiind facuta manual,prin plivire,inainte ca dimensiunile buruienilor sa atinga 10-12 cm.
Dupa plantare,la subsioara fiecarui copac apar lastarii,care se pot taia fara sa fie ranita tulpina principala.
Un rol foarte important il constituie ingrasemintele chimice (N;P;K sau axot:fosfor:potasiu),fiind aplicata o doza de 25-30 g/puiet sub forma solida fie prin imprastiere manuala in jurul fiecarui puiet,fara a atinge insa tulpina acestuia,fiind urmata de 5-7 l apa pentru ca ingrasamantul sa intre in sol fie prin dizolvarea intregii cantitati de ingrasamant in apa si udarea cu apx 3 l de solutie la fiecare puiet.
De asemenea,este recomandat tratamentul impotriva manei(petele cenusii de pe suprafata frunzelor sau tulpinii) fiind reprezentat de fungicid.
duminică, 14 februarie 2016
LA CE SUNT BUNI COPACII PAULOWNIA??
Pentru ca am fost intrebata de foarte multe persoane la ce folosesc acesti copaci si de ce afacerea cu Paulownia este foarte profitabila,voi da cateva exemple..
Acesti copaci cresc intr-un an cat cresc altii in 10,acesta fiind motivul pentru care arborii aduc acest profit mare. De asemenea acesti arbori sunt buni pentru cherestea si in industria mobilei avand fibra foarte neteda,fara noduri.
Din resturile vegetale alea arborilor se poate face peleti.
Arborii nu se pot inmulti prin seminte. De asemenea,acestia regenereaza dupa fiecare taiere la o distanta de 3 ani fara a mai fi nevoie de o noua plantare.
Acesti copaci cresc intr-un an cat cresc altii in 10,acesta fiind motivul pentru care arborii aduc acest profit mare. De asemenea acesti arbori sunt buni pentru cherestea si in industria mobilei avand fibra foarte neteda,fara noduri.
Din resturile vegetale alea arborilor se poate face peleti.
Arborii nu se pot inmulti prin seminte. De asemenea,acestia regenereaza dupa fiecare taiere la o distanta de 3 ani fara a mai fi nevoie de o noua plantare.
sâmbătă, 13 februarie 2016
INFIINTAREA COPACILOR PAULOWNIA
Mai jos am vorbit despre profitabilitatea pomilor Paulownia si ma gandeam sa ofer mai multe informatii despre plantatia acestora in cazul persoanelor interesate de aceasta afacere..
Pentru inceput,trebuie sa vedem daca pomii se potrivesc cu tipul de teren pe care il detinem. Acestia se recomanda a fi plantati pe terenurile agricole usoare,nisipoase si lucrate ori pe terenurile acoperite de solurile foarte grele din clasa argiloiluvisoluri,luvisolurile albice,etc.
Inainte de plantarea copacilor trebuie sa pregatim terenul prin frezarea sau discuirea acestuia,apoi se realizeaza dezinsectia impotriva daunatorilor din sol. Se fac gropi de 35*35*35 cm,se scot pietrele sau alte alte obiecte care impiedica radacinile verticale sa creasca.
Se scoate planta din ghiveci,umezind-o bine,se prinde ghiveciul intr-o mana,iar cu cealalta mana se prinde planta intre degete fara a o strange,iar apoi se intoarce ghiveciul cu planta in jos si se scoate cu grija..
Se planteaza arborii in gropile sapate,echidistanta dintre acestia va face ca toti sa aiba aceeasi suprafata foliara pentru a se dezvolta in conditii egale..
Este recomandat sa se aplice folii de naylon de 1-2 m pentru protejarea plantelor numai in perioadele de seceta. In zonele cu precipitatii scazute,pomii trebuiesc udati intre 650-750 mm pe an. Udarea se face din 5 in 5 zile,de cel putin 7 ori, cu 5-7 litri apa la fiecare puiet.
Pentru inceput,trebuie sa vedem daca pomii se potrivesc cu tipul de teren pe care il detinem. Acestia se recomanda a fi plantati pe terenurile agricole usoare,nisipoase si lucrate ori pe terenurile acoperite de solurile foarte grele din clasa argiloiluvisoluri,luvisolurile albice,etc.
Inainte de plantarea copacilor trebuie sa pregatim terenul prin frezarea sau discuirea acestuia,apoi se realizeaza dezinsectia impotriva daunatorilor din sol. Se fac gropi de 35*35*35 cm,se scot pietrele sau alte alte obiecte care impiedica radacinile verticale sa creasca.
Se scoate planta din ghiveci,umezind-o bine,se prinde ghiveciul intr-o mana,iar cu cealalta mana se prinde planta intre degete fara a o strange,iar apoi se intoarce ghiveciul cu planta in jos si se scoate cu grija..
Se planteaza arborii in gropile sapate,echidistanta dintre acestia va face ca toti sa aiba aceeasi suprafata foliara pentru a se dezvolta in conditii egale..
Este recomandat sa se aplice folii de naylon de 1-2 m pentru protejarea plantelor numai in perioadele de seceta. In zonele cu precipitatii scazute,pomii trebuiesc udati intre 650-750 mm pe an. Udarea se face din 5 in 5 zile,de cel putin 7 ori, cu 5-7 litri apa la fiecare puiet.
BRIOSE DELICIOASE
Buna ziua,dragii mei!
Ce credeti ca fac studentii cel mai bine in sesiune? Prajituri!
Astazi mi-am luat inima in dinti si m-am apucat de briose cu zmeura si visine..
Ingrediente: 100g unt
200 g zahar
1 vanilie
5 oua
150g iaurt
300 g faina
1 praf de copt(1 lingurita)
zmeura
visine
Pentru a prepara aceste briose delicioase,intr un bol,la foc mic,topim untul pe care il amestecam cu cele 200 g zahar,pana ce aceste 2 ingrediente se topesc si formeaza o crema. Adaugam ouale,amestecand bine,apoi incorporam iaurtul impreuna cu praful de copt. In formele speciale pentru briose punem hartia,in care vom turna compozitia.
Deasupra punem zmeura si visinile,pe care le adancim in compozitie.
Punem forma in cuptor,pentru maxim jumatate de ora..si gata briosele!!
V-am lasat si o imagine cu briosele inainte sa fie bagate la cuport!
Spor la treaba!
Ce credeti ca fac studentii cel mai bine in sesiune? Prajituri!
Astazi mi-am luat inima in dinti si m-am apucat de briose cu zmeura si visine..
Ingrediente: 100g unt
200 g zahar
1 vanilie
5 oua
150g iaurt
300 g faina
1 praf de copt(1 lingurita)
zmeura
visine
Pentru a prepara aceste briose delicioase,intr un bol,la foc mic,topim untul pe care il amestecam cu cele 200 g zahar,pana ce aceste 2 ingrediente se topesc si formeaza o crema. Adaugam ouale,amestecand bine,apoi incorporam iaurtul impreuna cu praful de copt. In formele speciale pentru briose punem hartia,in care vom turna compozitia.
Deasupra punem zmeura si visinile,pe care le adancim in compozitie.
Punem forma in cuptor,pentru maxim jumatate de ora..si gata briosele!!
V-am lasat si o imagine cu briosele inainte sa fie bagate la cuport!
Spor la treaba!
duminică, 7 februarie 2016
COPACUL MINUNE PAULOWNIA POATE ADUCE UN VENIT DE 10.000 EURO/HA/AN
COPACUL MINUNE PAULOWNIA POATE ADUCE UN VENIT DE 10.000 EURO/HA/AN
„Copacul minune“ despre care se spune că este „arborele cu cea mai rapidă creştere din lume“ a fost plantat, cu succes, în satul Radu Negru din comuna Modelu, la câţiva km de municipiul Călăraşi, de „grădinarul“ de 42 de ani Dănăilă Marian.
Totul a pornit de la ideea de a cultiva cele câteva hectare pe care nu le folosea la grădinărit cu salcâm. A fost la Ocolul Silvic din Călăraşi pentru a afla cum să facă această investiţie. Era destul de complicat. Trebuia să scoată terenul din circuitul agricol, ceea ce ar fi însemnat o lungă cale de a obţine tot felul de aprobări şi avize de la tot felul de organe şi comitete. Ca pe la noi. Totuşi, nu a făcut drumul degeaba la Ocol. Un tehnician forestier, om cu scaun la cap, i-a oferit un pliant cu arborele paulownia şi i-a recomandat să încerce această variantă.
După câteva telefoane şi un consiliu de familie, unde, ca de obicei, femeia are un cuvânt greu de spus, cei doi soţi s-au hotărât să cultive nu un hectar, cum voia „stăpânul“, ci două, cum a „sugerat“, cu delicateţe de femeie, consoarta. De altfel au decis să mai cultive alte două hectare anul viitor. Pentru aceasta au bătut palma cu cei de la Paulownia Grenne, o firmă care prestează toate serviciile, de la analizele de sol (pH între 5,1- 8,9), aducerea răsadului, plantare, garantarea prinderii răsadului în proporţie de 100% până la comercializarea produsului (totul în baza unui contract). Într-un final investiţia a fost de 4.200 de euro/ha şi prognoza de câştig făcută de cei de la Paulownia Grenne, prin contract, este de 99.000 de euro/ha pe o durată medie de exploatare de 10 ani. Adică 10.000 de euro/ha/an. Vorba „grădinarului“ (are pregătire de horticultor), ar fi bine să fie şi 5.000 de euro net pe ha/an, un venit echivalent cu cel mai bun an de cultivat pepeni. Zis şi făcut! Pe 2 mai, anul acesta, s-a făcut plantarea după o arătură de 40 cm şi o mărunţire „ca pentru pusul cepei“, fiind un teren agricol lucrat. Pentru un teren nelucrat este recomandată pregătirea cu un scarificator, la 60 cm. Distanţa dintre rânduri este de 4 m, la fel ca şi cea dintre viitorii copaci, deci un 4x4 m. Puieţii de paulownia erau la dimensiunea unui răsad de roşii pe 2 mai, la plantare, iar după şase luni aveau peste trei metri înălţime şi un diametru mediu de 7-8 cm. S-a folosit unul dintre cei doi hibrizi dezvoltaţi de un laborator din Spania prin încrucişarea a două specii de paulownia, Fortunei şi Elongate, botezat cu numele de Paulownia Cotevisa 2. Un hibrid care are un ciclu de creştere scurt, cu regenerare pe cale vegetativă – de minimum 3 ori, cu aceleaşi calităţi şi rezistent la ger (până la -25°C), dar şi la temperaturi înalte (până la 45°C). Cele două hectare cultivate de către Dănăilă Marian au trecut prin grindină şi, deşi ar fi trebuit să fie îngrijiţi cu atenţie în primele 30 de zile de la plantare (udaţi din 5 în 5 zile şi asigurarea unui spaţiu „curat“, adică fără buruieni, de 70 cm în jurul puietului), din cauza unui eveniment neprevăzut, decesul tatălui fermierului călărăşean, aceste lucrări au fost neglijate.
Totuşi, stadiul culturii de paulownia este peste estimările firmei, ceea ce promite o recoltă bună. Exploatarea lemnului se face în anul patru de la cultivare şi apoi din trei în trei ani, până în al zecelea an, fără altă plantare. Abia după anul zece, dacă se consideră necesar, se scot rădăcinile şi se face o altă replantare. Firma asigură un preţ mediu de 50 de euro pentru fiecare trunchi din cele 600 câte se găsesc pe un hectar de paulownia cultivat pentru cherestea. Mai este şi varianta culturii energetice cu o densitate dublă, de 1.200 puieţi/ha. Procentul de lemn pentru cherestea obţinut din plantaţie este de 70%, restul fiind folosit ca biomasă.
Paulownia este cunoscut şi sub denumirea de „Copacul Păsării Phoenix“ (pentru puterea sa de regenerare – prin drajonare) sau „Copacul Prinţesei“ în zonele subtropicale din China, acolo unde acest arbore-minune se cultivă de peste 3.000 de ani. În Europa a fost plantat prima dată în parcurile din Franţa, ca plantă decorativă, pe la anul 1800. Cam în aceeaşi perioadă este cultivat şi în SUA, tot ca arbore decorativ. S-a încercat adaptarea lui şi în România, prin anii şaptezeci, de unele institute de cercetării pomicole, dar nu s-a reuşit crearea unui soi rezistent la condiţiile pedoclimatice de la noi.
Cele mai cunoscute specii de paulownia sunt: P. Tomentosa, P. Elongate, P. Fortunei, P. Fargesi, P. Taiwania, P. Giabrata şi Kiri, fiecare soi în parte având calităţile lui specifice (creştere rapidă, calitate cherestea, putere calorică, rezistenţă la frig sau putere meliferă) în funcţie de necesităţile celor care îl cultivă. Este un copac melifer, din acest punct de vedere asemănător salcâmului, şi are frunze mari (ajung şi la 60 cm în diametru). Se spune că nu face casă bună cu ţânţarii, aşa că ar putea fi şi un bun copac pentru grădinile orăşenilor.
Nu ştim încă părţile slabe ale acestui „arbore minune“, dar vom urmări cu interes evoluţia acestei plantaţii care, dacă va merge cum a fost prognozată, ar putea fi o soluţie atât pentru cherestea cât şi pentru biomasă (lemnul de paulownia are o putere calorică de 3.680 kcal/kg, la un indice de 20% umiditate).
Tudor CALOTESCU
Totul a pornit de la ideea de a cultiva cele câteva hectare pe care nu le folosea la grădinărit cu salcâm. A fost la Ocolul Silvic din Călăraşi pentru a afla cum să facă această investiţie. Era destul de complicat. Trebuia să scoată terenul din circuitul agricol, ceea ce ar fi însemnat o lungă cale de a obţine tot felul de aprobări şi avize de la tot felul de organe şi comitete. Ca pe la noi. Totuşi, nu a făcut drumul degeaba la Ocol. Un tehnician forestier, om cu scaun la cap, i-a oferit un pliant cu arborele paulownia şi i-a recomandat să încerce această variantă.
După câteva telefoane şi un consiliu de familie, unde, ca de obicei, femeia are un cuvânt greu de spus, cei doi soţi s-au hotărât să cultive nu un hectar, cum voia „stăpânul“, ci două, cum a „sugerat“, cu delicateţe de femeie, consoarta. De altfel au decis să mai cultive alte două hectare anul viitor. Pentru aceasta au bătut palma cu cei de la Paulownia Grenne, o firmă care prestează toate serviciile, de la analizele de sol (pH între 5,1- 8,9), aducerea răsadului, plantare, garantarea prinderii răsadului în proporţie de 100% până la comercializarea produsului (totul în baza unui contract). Într-un final investiţia a fost de 4.200 de euro/ha şi prognoza de câştig făcută de cei de la Paulownia Grenne, prin contract, este de 99.000 de euro/ha pe o durată medie de exploatare de 10 ani. Adică 10.000 de euro/ha/an. Vorba „grădinarului“ (are pregătire de horticultor), ar fi bine să fie şi 5.000 de euro net pe ha/an, un venit echivalent cu cel mai bun an de cultivat pepeni. Zis şi făcut! Pe 2 mai, anul acesta, s-a făcut plantarea după o arătură de 40 cm şi o mărunţire „ca pentru pusul cepei“, fiind un teren agricol lucrat. Pentru un teren nelucrat este recomandată pregătirea cu un scarificator, la 60 cm. Distanţa dintre rânduri este de 4 m, la fel ca şi cea dintre viitorii copaci, deci un 4x4 m. Puieţii de paulownia erau la dimensiunea unui răsad de roşii pe 2 mai, la plantare, iar după şase luni aveau peste trei metri înălţime şi un diametru mediu de 7-8 cm. S-a folosit unul dintre cei doi hibrizi dezvoltaţi de un laborator din Spania prin încrucişarea a două specii de paulownia, Fortunei şi Elongate, botezat cu numele de Paulownia Cotevisa 2. Un hibrid care are un ciclu de creştere scurt, cu regenerare pe cale vegetativă – de minimum 3 ori, cu aceleaşi calităţi şi rezistent la ger (până la -25°C), dar şi la temperaturi înalte (până la 45°C). Cele două hectare cultivate de către Dănăilă Marian au trecut prin grindină şi, deşi ar fi trebuit să fie îngrijiţi cu atenţie în primele 30 de zile de la plantare (udaţi din 5 în 5 zile şi asigurarea unui spaţiu „curat“, adică fără buruieni, de 70 cm în jurul puietului), din cauza unui eveniment neprevăzut, decesul tatălui fermierului călărăşean, aceste lucrări au fost neglijate.
Totuşi, stadiul culturii de paulownia este peste estimările firmei, ceea ce promite o recoltă bună. Exploatarea lemnului se face în anul patru de la cultivare şi apoi din trei în trei ani, până în al zecelea an, fără altă plantare. Abia după anul zece, dacă se consideră necesar, se scot rădăcinile şi se face o altă replantare. Firma asigură un preţ mediu de 50 de euro pentru fiecare trunchi din cele 600 câte se găsesc pe un hectar de paulownia cultivat pentru cherestea. Mai este şi varianta culturii energetice cu o densitate dublă, de 1.200 puieţi/ha. Procentul de lemn pentru cherestea obţinut din plantaţie este de 70%, restul fiind folosit ca biomasă.
Paulownia este cunoscut şi sub denumirea de „Copacul Păsării Phoenix“ (pentru puterea sa de regenerare – prin drajonare) sau „Copacul Prinţesei“ în zonele subtropicale din China, acolo unde acest arbore-minune se cultivă de peste 3.000 de ani. În Europa a fost plantat prima dată în parcurile din Franţa, ca plantă decorativă, pe la anul 1800. Cam în aceeaşi perioadă este cultivat şi în SUA, tot ca arbore decorativ. S-a încercat adaptarea lui şi în România, prin anii şaptezeci, de unele institute de cercetării pomicole, dar nu s-a reuşit crearea unui soi rezistent la condiţiile pedoclimatice de la noi.
Cele mai cunoscute specii de paulownia sunt: P. Tomentosa, P. Elongate, P. Fortunei, P. Fargesi, P. Taiwania, P. Giabrata şi Kiri, fiecare soi în parte având calităţile lui specifice (creştere rapidă, calitate cherestea, putere calorică, rezistenţă la frig sau putere meliferă) în funcţie de necesităţile celor care îl cultivă. Este un copac melifer, din acest punct de vedere asemănător salcâmului, şi are frunze mari (ajung şi la 60 cm în diametru). Se spune că nu face casă bună cu ţânţarii, aşa că ar putea fi şi un bun copac pentru grădinile orăşenilor.
Nu ştim încă părţile slabe ale acestui „arbore minune“, dar vom urmări cu interes evoluţia acestei plantaţii care, dacă va merge cum a fost prognozată, ar putea fi o soluţie atât pentru cherestea cât şi pentru biomasă (lemnul de paulownia are o putere calorică de 3.680 kcal/kg, la un indice de 20% umiditate).
Tudor CALOTESCU
SURSA: MARIAN DANAILA, Tudor CALOTESCU, PAGINA DE AGRICULTURA .
Abonați-vă la:
Postări (Atom)